România, locul patru la targul de inventii de la Geneva

România ocupă locul patru între cele 45 de ţări ce participă la salon din punct de vedere al gradului de reprezentativitate, după cum au precizat organizatorii expoziţiei.

Un dispozitiv de reducere a consumului de combustibil la autovehicule cu 15%, un procedeu inovativ pentru tratarea acneei, un pat rabatabil prevăzut cu un sistem ce permite o utilizare îndelungată, un echipament pentru drenaj în cazul hemoragiilor ventriculelor, un dispozitiv de telefonie securizată biometrică sau o metodă de conservare a grefelor osoase utilizate în transplant.

Sunt doar câteva dintre cele 40 de invenţii cu care România participă în aceste zile la cea de-a 39-a ediţie a Salonului International de Invenţii de la Geneva, cea mai mare manifestare de acest gen din lume.
Invenţiile aparţin unor echipe din cadrul unor universităţi - între care Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Universitatea din Piteşti -, Hidroelectrica, institute de cercetare, dar şi ale unor persoane fizice.


Cum poţi reduce consumul de benzină

Corneliu Birtok-Băneasă are 33 de ani şi este masterand la Autovehicule Rutiere în cadrul Universităţii Politehnica Timişoara. El participă la Geneva cu un « deflector integrat », un dispozitiv care contribuie la reducerea temperaturii motoarelor cu ardere internă, pe timp de vară, cu până la 40 de grade Celsius. Dispozitivul contribuie la creşterea puterii motorului. « Deflectorul are rol de a direcţiona curentul de aer ce vine prin radiator, căruia îi imprimă o direcţie descendentă. Astfel, aerul cald nu mai încălzeşte motorul. Performanţa acestuia depinde de motorizare, dar şi de consumul de carburant. Una este o maşină care are consum de 15 litri, una este dacă consumă 6 litri, iar modul de condus trebuie să fie normal, nu sport. În plus, motorizarea trebuie să fie în stare tehnică bună, indiferent de câţi kilometri are la bord automobilul », a explicat pentru gândul Corneliu Birtok-Băneasă. « Vreau să iau medalia de aur şi acum. Vom vedea », spune el.

A participat la peste 20 de saloane de invenţii şi inovaţii, la multe obţinând medalia de aur. Cel mai mândru este de medalia pe care a obţinut-o la Salonul de Inovaţii de la Moscova, în septembrie anul trecut. « La Moscova am participat cu un dispozitiv dinamic de transfer al aerului. Este o medalie pe care un inventator o obţine odată în viaţă », se mândreşte el.

O altă invenţie a sa este un filtru de aer supra-aspirant care reduce cu 20% consumul de carburant. "Filtrele au ajuns să fie testate în prezent pe mai mult de 300 de automobile, de la Tico până la Nisan 350z, Corvette, Audi sau BMW. Filtrul nu e disponibil pe piaţă, sper ca acest lucru că fie posibil în şapte luni, dacă lucrurile merg bine", spune tânărul. În anul 2000 a montat primul filtrul pe propria Dacie. Cu timpul le-a testat şi pe maşinile prietenilor.

Un filtru universal în magazin ar putea avea un preţ de 250 lei , în funcţie de material, linia de producţie. Kit-ul complet, format din trei componente - filtru, deflector şi dispozitivul de transfer al aerului - ar putea avea un preţ de 450-500 de lei şi ar putea ajunge să scadă consumul de combustibil cu până la 25%. "Ideea este ca preţul să fie cât mai mic, astfel încât să fie cât mai accesibil, să se vândă bine. Vreau să mă aplec mai mult către piaţa privată, pentru că acest segment este interesat de scăderea consumului de carburanţi. Ne doare pe fiecare când trebuie să băgăm mâna în buzunar pentru a cumpăra benzină", spune Birtok-Băneasă.

Filtrul de aer a fost medaliat la diverse saloane internaţionale de inventică din Europa, printre care se numără cele de Bruxelles, Zagreb, Geneva.

Marii producători de automobile, mai puţin interesaţi

Şi-a prezentat ideea filtrului şi celor de la Dacia, dar şi la BMW sau Ferrari. "Acum câţiva ani am vorbit cu domnul Constantin Stroe (vicepreşedinte Dacia - n.red.). S-a arătat interesat, dar totul a rămas la stadiu de discuţie. Oricum, deocamdată nu am posibilitatea producerii unui volum mare de filtre. Cei de la BMW, pe care i-am contactat înainte să obţin brevetul de invenţie, cu renumita corectitudine nemţească m-au sfătuit că dacă nu am şi un număr de brevet să nu le trimit nimic, pentru că există riscul să mi se fure ideile", a mai povestit tânărul inventator.

"Mi-am dorit să-mi testez invenţiile în viaţa reală, pentru a putea strânge date, pentru a demonstra utilitatea invenţiei în mediul real. Fără prietenii care m-au ajutat mult nu aş fi putut reuşi. De asemenea, cei de la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică m-au ajutat mult, pentru că m-au luat cu ei la saloanele de invenţii", mai spune tânărul.

Opt brevete de invenţie

Adrian Moldovan lucrează la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Optoelectronică - INOE 2000 şi are opt brevete de invenţie.
La Geneva participă cu o « reţea inteligentă de monitorizare a microclimatului şi concentraţiilor poluanţilor cu aplicare în identificarea şi controlul efectului acestora asupra componentelor artistice din clădiri istorice, muzee şi galerii de artă".

Pe scurt, o reţea de senzori comunică variaţia unor parametri precum - temperatură, umiditate relativă şi gaze poluante. Modest, spune că a încercat să caute pe net ceva similar la care să se raporteze, când şi-a început cercetările, dar nu a găsit.

"Supravegherea condiţiilor se poate face în timp real, pe calculator. Sistemul poate trimite email-uri de avertizare în cazul anumitor variaţii ale parametrilor urmăriţi şi poate face o hartă tridimensională de risc pentru locaţia unde sunt amplasaţi senzorii. Marele avantaj este că prin instalarea reţelei de senzori nu mai este nevoie de cabluri, nu mai trebuie găuriţi pereţii", a explicat pentru gândul Adrian Moldovan. Invenţia sa poate fi folosită şi în clădirile de birouri sau în hoteluri care îşi doresc menţinerea unui climat optim.

De două luni o astfel de reţea a fost montată în Biserica Sf. Impăraţi Constantin şi Elena din Turnu Măgurele, în apropierea căruia se află laboratorul unde lucrează Moldovan. "Am constatat că cel mai distructiv efect, ceea ce contribuie la degradare (a operelor de pe pereţii bisericii- n.red.) îl are intervenţia omului. Practic, la pornirea centralei termice, gradientul de temperatură produce stres asupra lucrărilor din biserică. Noaptea, atunci când centrala termică este închisă, sau atunci când nu sunt sărbători religioase, condiţiile climatice sunt în parametri normali", povesteşte Moldovan.

Preţul unei reţele depinde de mai mulţi factori, printre care numărul de senzori. Pentru o reţea de 10-12 senzori, sistemul ajunge la un preţ de 3.000 euro, dar inventatorul doreşte să îl mai reducă. "Până acum nu am vândut nici o astfel de reţea. Lucrăm la dezvoltarea softului, vrem să reducem preţul. Vom face prezentări în ţară şi în străinătate. Am fost contactaţi de firme care doresc să distribuie această reţea", spune Moldovan.

A încercat să se intereseze ce fel de sisteme de urmărire a climatului folosesc marile muzee ale lumii. A avut surprize. "Te apucă râsul. La British Museum au înregistratoare pe hârtie. Este un sistem precum cel de la seismografe, cu tambur, pe care se înregistrează variaţiile de temperatură. Trebuie să scoată hârtiile dimineaţa şi apoi să digitalizeze datele. Oricum, britancii sunt mai conservatori, sunt cunoscuţi pentru asta", povesteşte inventatorul.

Cum îţi poţi reduce factura la întreţinere

O altă invenţie prezentă la Geneva poartă denumirea de "cameră de ardere pulsatorie capabilă să funcţioneze cu combustibil lichid, în special benzina auto şi combustibili gazoşi, respectiv GPL, butan, propan, separat sau simultan". Unul dintre cei care au lucrat la proiect este Doru Pavel Vasiliu, 55 ani, care este cercetător ştiinţific principal III la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare - COMOTI Bucureşti, Filiala Iaşi.

"Camera de ardere pulsatorie poate avea mai multe utilităţi. De exemplu, în prezent încercăm să realizăm un cazan pentru încălzirea locuinţelor. Consumul de combustibil la cazanul pentru încălzire va fi mai mic cu 10% prin folosirea camerei de ardere pulsatorie. Anul trecut am avut contracte pentru pulverizarea de DDT în agricultură, folosind o astfel de cameră. În industria farmaceutică ar mai putea fi utilizată o astfel de cameră de ardere", a declarat pentru gândul Doru Pavel Vasiliu.

Lista celor 40 de invenţii cu care România participă la cea de-a 39-a editie a Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva mai cuprinde, printre altele,

• procedură şi instalaţie pentru cultivarea ciupercilor comestibile şi medicinale
• Un procedeu de obţinere a unei noi clase de senzori-DOT, care sunt utilizaţi în analiza farmaceutică şi clinică.
• O metodă de conservare pentru grefele osoase utilizate în scopuri de transplant, sterilizat prin expunerea la radiaţii ionizante.
• Instalaţie de biogaz pentru gospodării individuale din mediul rural
• Compoziţie şi procedeu de tratare, restaurare chimică şi dezinfecţie biologică a suprafeţei hârtiei istorice cu nanoparticule de hidroxiapatită

Aproximativ 1.000 de noi invenţii sunt prezentate la Salonul de la Geneva, în perioada 6-10 aprilie, suprafaţa expoziţională fiind de 8.500 mp.